Mai sunt puține zile în care proiectele Legii Educației propuse de PNL se află în dezbatere publică. În acest sens, Prim-vicepreședintele Partidului Naţional Liberal, europarlamentarul Dan Motreanu, a participat la Brașov, alături de ministrul educației, Sorin Câmpeanu, la dezbaterea pe proiectele de legi ale educației „România Educată” care s-a desfășurat în perioada 19-20 august. La dezbatere au participat reprezentanții ministerului educației, parlamentarii comisiilor de educație și buget, profesori din toată țara.
Delegația liberală giurgiuveană i-a avut în componență, alături de președintele filialei, europarlamentarul Dan Motreanu, pe deputatul PNL Giurgiu Gabriela Horga, vicepreședintele CJ Giurgiu și, totodată, președinte al Comisiei pentru educație constituită special pentru aceste dezbateri ale legii, la nivelul PNL Giurgiu, Elisabeta Mihalcea și Alina Meclea, unul dintre cei mai apreciați profesori giurgiuveni și vicepreședintele acestei comisii.
Pachetul de noi legi ale educației propune o reformă profundă a învățământului din România.
Printre principalele elemente de reformă în ceea ce privește învățământul preuniversitar se numără:
Reglementarea serviciilor complementare pe lângă cele standard de educație timpurie (acolo unde nu există creșe, grădinițe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii complementare de tip grup de joacă, grădiniță.
Planuri cadru noi, curriculum nou, elevii nu vor mai avea note la Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, ci vor fi evaluaţi cu Admis sau Respins.
Și examenul de bacalaureat va fi restructurat, pentru că avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative – și nu bazate pe șabloane, se arată în proiectele dezbătute la Brașov.
Totodată, nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase. Evaluările vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor specifice, corelate cu profilul absolventului.
Unul dintre cele mai importante programe ce urmează a fi implementat prin intermediul „ROMÂNIA EDUCATĂ” este legat de reducerea abandonului universitar. În acest sens,Ministerul Educației va aloca 200 de milioane de lei/an pentru Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar, prin noua Lege a învățământului superior, propunându-și astfel să identifice cauzele și să găsească cele mai bune soluții pentru studenții care iau în calcul abandonarea studiilor.
Masa caldă este de asemenea unul din proiectele care a condus la reducerea abandonului școlar, de aceea numărul de școli incluse în program a fost dublat, bugetul alocat acestui program este de 350 milioane lei în 2023, față de 35 milioane alocate atunci când a fost demarat, in 2016 și de 5 ori mai mare decât in 2022.
Începând cu anul școlar 2022-2023, în tot sistemul de învățământ preuniversitar se va derula Programul “Masă Sănătoasă în școli”. Vor fi prioritizate școlile cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar. Masa oferită în școală este și un stimulent pentru sprijinirea participării la educație a tuturor copiilor.
Se reglementează și cuantumul minim al burselor la un nivel la care bursa să conteze, astfel:
a) bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna; bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;
b) bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;
c) pentru prima dată bursa profesională – 300 lei/luna ;
d) bursă socială – 300 lei/luna.
Debutanții vor susține un examen scris pentru a deveni stagiar, iar timp de un an vor avea mentor un profesor din sistem și vor avea salariul mediu pe economie, care va ajunge la cel puțin 4.000 de lei net (față de cât au acum, 2.000 de lei net).
Este prevăzută inclusiv creșterea salariului din educație, de la 6500 de lei brut, la 9300 de lei brut.
Încurajarea învăţământului dual, printr-un sistem de burse atractiv, prin dezvoltarea infrastructurii școlare cu fondurile din PNRR și prin acordarea de stimulente fiscale partenerilor din mediul de afaceri.
