Au urlat și trâmbițat peste tot, prin toate vocile, că actualei conduceri a Consiliului Județean Giurgiu i-ar păsa nici cât negru sub unghie de „amărâții” care vor rămâne, vezi Doamne, în plină criză economică, fără un loc de muncă, pentru că „i-a cășunat lui Beianu să desființeze o grămadă de posturi de la DGASPC Giurgiu”, dacă ar fi să parafrazăm lamentarea de bază a acestor vremuri vehiculată de PSD Giurgiu. Numai că tocmai ei, pesediștii, sunt cei care își dau, cu nonșalanță, cu stângul în dreptul, faultându-se singuri! La ședința de comisie (Buget-Finanțe), premergătoare ședinței de joi, 30 iunie, tocmai cei doi pesediști, consilierii Lucian Corozel și Cosmin Lazăr, ambii PSD, au absentat!! Așa că, în această situație, bine ar fi, domnilor, să vă abțineți de la comentarii nelalocul lor, făcute prin vuvuzeaua „de serviciu” din ședințe!
Cum stau lucrurile la DGASPC Giurgiu, de fapt…
În cadrul ședinței de joi, 30 iunie, se va discuta un proiect de hotărâre a cărui temă este legată de restructurarea cu 33 de posturi a organigramei Direcției Generale de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului (DGASPC) Giurgiu. De aproape un an de zile, de când președintele Dumitru Beianu a anunțat o serie de restructurări ale aparatului și așa mult prea stufos al Direcției, în condițiile în care numărul beneficiarilor serviciilor acestei instituții a rămas relativ același, ba chiar a scăzut, comparativ cu numărul de angajări. Această situație a dus, de-a lungul timpului, la situații incredibile în care, încă din lunile iunie sau maxim iulie, CJ să se afle în „corzi” cu banii de funcționare a acestui „mamut”, de fiecare dată fiind nevoie să se apeleze la diverse artificii sau să se aștepte rectificarea bugetară pentru a putea aloca fondurile de salarii pentru angajați și chiar pentru hrana beneficiarilor.
Odată cu anunțul – și decizia – de a se umbla la organigramă, a început un adevărat război mediatic, în care PSD plângea cu lacrimi de crocodil de mila angajaților care ar rămâne fără pâine pe masă, dar fără a veni cu soluții concrete. Doar că, nici acum, social-democrații nu au acceptat să prezinte imaginea DGASPC-ului așa cum au lăsat-o în 2020.
Conform informațiilor oficiale, din totalul numărului de persoane cu handicap înregistrate la nivelul județului, doar 1,1 % beneficiază de servicii în sistem rezidențial, concentrând forța de muncă considerabilă și implicit cheltuieli majore (în total buget DGASPC Giurgiu, aproximativ 80% sunt cheltuieli de personal).
De altfel, conform acelorași informații oficiale, județul Giurgiu are unul dintre cele mai stufoase aparate (angajați) în DGASPC, comparativ cu numărul de beneficiari.
Ce se întâmplă cu posturile restructurate
Un alt lucru despre care informațiile PSD sunt transmise trunchiat este legat de „soarta” posturilor restructurate, de unde provin și cum se rezolvă, de fapt, problema supra-aglomerării din punct de vedere al angajaților. Concret, în ceea ce privește desființarea celor sub 40 de posturi, este vorba despre posturi majoritatea de asistente medicale și infirmiere, posturi înființate în ultimii ani de mandat ai lui Marian Mina (fost președinte CJ din partea PSD), în mod nejustificat. Astfel, existau situații de căsuțe de tip familial pentru copii fără probleme, care aveau în structură până la 5 asistente medicale și 4 infirmiere la 10 copii înscriși la medicul de familie și cu acces la serviciile medicale din comunitate. Prin restructurarea unor astfel de posturi se dorește demedicalizarea sistemului.
În același timă, în noua organigramă vor rezulta aproximativ 20 de posturi vacante din alte categorii profesionale stabilite în funcție de nevoi, și alte aproximativ 30 de posturi vacante de specialiști (asistent social, psiholog, psihoterapeut, psihopedagog, medic), cu mențiunea că în structura actuală există un deficit major de personal de specialitate, lucru care nu a reprezentat o preocupare pentru conducerea anterioară a Consiliului Județean și a DGASPC Giurgiu. Concret, în prezent la DGASPC Giurgiu sunt 15 posturi de asistent social, ocupate mai puțin de jumătate, în situația în care două posturi sunt suspendate în prezent, titularii fiind în concediu pentru creșterea copilului. De asemenea, din cele 31 de posturi de psiholog, doar 23 sunt ocupate, la acest moment.
