COMUNICAT DEMARARE ACTIVITĂȚI PROIECT. Restaurarea Uzinei de apă din Giurgiu

Apa Service SA Giurgiu a achiziționat serviciile de specialitate pentru întocmirea documentației tehnico-economice, fază D.A.L.I., în vederea implementării proiectului ”Conservarea, restaurarea și amenajarea ca spațiu expozițional a Uzinei de apă Giurgiu. Valorizarea memoriei patrimoniale prin activarea spațiului ca reper local pentru activități cultural educaționale”, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, în cadrul sesiunii I, din februarie, 2022. Proiectul va fi elaborat de biroul de arhitectură ALA Studio – arh. Alexandra ARDELEANU, arh. Loredana STASISIN și cond. arh. Anamaria VASILE, din București.

În lunile ce urmează, pe fondul pregătirii documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) pentru Uzina de Apă, vor fi întocmite un releveu prin scanare 3D și un studiu istoric aprofundat privind identificarea reperelor patrimoniale de valorificat.

Pentru creionarea conceptului de amenajare a viitoarelor spații expoziționale, în luna iulie, cu ocazia Zilei Gospodarului, va fi organizat, in-situ, un Atelier de Soluții Creative, cu participarea unui grup de elevi giurgiuveni.

În perioada 2020 – 2021, echipa ALA Studio a fost responsabilă de elaborarea proiectului de arhitectură pentru Restaurarea, consolidarea, protejarea și amenajarea pietonală a Podului Bizetz, de asemenea, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice.

Uzina de Apă a fost construită în perioada 1910 – 1911, în urma obținerii unui credit guvernamental în 1907, fiind unul dintre proiectele de suflet ale primarului Gh. PARTHENESCU, rămas în memoria giurgiuvenilor drept edilul care “a făcut pavagiul şi aducerea apei potabile din Dunăre”.

În prezent, Uzina de Apă, încă aflată în funcțiune, conservă in-situ echipamente și instalații ce datează din anii ’20 (pompe elvețiene Sulzer), precum și un pod rulant montat în urma unor intervenții anterioare Primului Război Mondial și utilizat în continuare. Ansamblul constructiv păstrează structura sa de la finele anilor ’20, finisajele și decorațiile exterioare, dar a pierdut tâmplăria originală, iar acoperișul necesită reparații.

Proiectul propus urmărește valorizarea memoriei patrimoniale prin activarea spațiului ca reper local pentru activități cultural-educaționale și conservarea structurii arhitecturale, simbol pentru modernitatea giurgiuveană de la începutul secolului 20.