16 C
Giurgiu
sâmbătă,18 mai 2024
spot_img

Președintele CJ Giurgiu, Dumitru BEIANU, spune lucrurilor pe nume: „În acest moment, situația financiară a DGASPC Giurgiu seamănă a faliment!”

Subiectul care ține capul de afiș al acestui sfârșit de an este legat de cele mai recente declarații ale președintelui Consiliului Județean Giurgiu, Dumitru Beianu, cu privire la necesitatea absolută a rearanjării organigramei unei direcții ce înghite mare parte a bugetului CJ: Direcția Generală de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului Giurgiu.

Mai exact, Dumitru Beianu și-a exprimat opinia cu privire la faptul că instituția are mult prea mulți angajați, unii dintre ei ajunși în Direcție în mandatul președintelui CJ anterior, în condițiile în care numărul beneficiarilor este aproape neschimbat. Mai exact, în doi ani, 2017 și 2018, circa 200 de persoane au fost angajate, fără a exista, în opinia lui Beianu, niciun motiv justificat.

De ce este DGASPC Giurgiu cu un picior în faliment

Explicațiile au fost date de președintele Consiliului Județean în cadrul unei întâlniri cu presa locală, luni, 20 decembrie.

„Nu am avut nici cea mai mică intenție, la începutul mandatului, să mă raportez mai mult decât era necesar la perioada anterioară mandatului meu, pentru că eu cred că proiectele ce trebuie continuate trebuie să cuprindă sfera noastră de atenție, nicidecum erori sau decizii pripite care aduc prejudicii cuiva.

DGASPC face excepție pentru că este cea mai grea instituție, din subordinea CJ, și în mod nejustificat cei de acolo pretind să aibă același nivel de salarizare cu angajații CJ. Este o pretenție, în opinia mea, nejustificată. În acest moment, situația financiară a Direcției este extrem de îngrijorătoare, ca să nu spun că seamănă a faliment. Am făcut eforturi mari în acest an să nu existe restanțe la salarii, am reușit, dar cu costuri: două luni de zile – am găsit cadrul legal și înțelegere la Direcția Generală a Finanțelor Publice să eșalonăm contribuțiile privind asigurările sociale. Suma este aproximativ 5 milioane de lei, care grevează bugetul anului 2022. Mai mult, această sumă este de luat în considerare, pentru că se adaugă unei alte sume, foarte mari, aproximativ 8 milioane, drepturi salariale câștigate în instanță de 42 de persoane”, spunea Dumitru Beianu.

Cum s-a ajuns aici? Conform informațiilor furnizate de președintele CJ, în anul 2018 se lua decizia, de către fostul Consiliu, de majorare a nivelului de salarizare.

„Pentru a mulțumi câteva persoane apropiate, poate importante, nu am fost curios să aflu motivația, în ședința respectivă, la ultima treaptă de funcționar public, diferența (dacă la celelalte trepte este de aproximativ 1000 de lei) este de 6000 de lei! Într-un mod nejustificat și pentru un număr foarte mic de angajați! Partea proastă este că la acel moment, la nivelul angajaților din Direcție, s-a produs o nemulțumire foarte vizibilă, ce a generat un proces în instanță. Nu au câștigat toți, dar cei 42 au câștigat sume foarte mari, ajungând astfel la niște salarii imense. De exemplu, există o doamnă arhivar din Direcție care înțeleg că are un salariu de vreo 130 de milioane de lei vechi, net! De asta, orice majorare de salarii trebuie gândită cu atenție, și trebuie analizate efectele pe care le produce în spațiul administrației publice. De aceea mă abțin să fiu foarte vehement împotriva cuiva”, declara președintele Dumitru Beianu.

Din fericire, sumele extrem de mari – și greu de susținut de către instituția pe care o conduce – urmează a fi plătite eșalonat, începând cu anul 2022, conform deciziei instanței de judecată.

5000 de euro pentru un post de unde „ieși la pensie”

O informație relevată de președintele Consiliului Județean, Dumitru Beianu, a lăsat aproape fără replică audiența. Concret, acesta spunea că, referitor la evoluția numărului de angajați în ultimii cinci ani, în anii 2017 – 2018 au fost angajate 200 de persoane.

„Am avut o persoană la audiență care mi-a spus că a auzit – nu a vrut să dea nume – că un coleg a dat 5000 de euro pentru un post, promițându-i-se că va ieși la pensie de acolo.

Există, în folclorul local, un mercurial neoficial, de la 2000 de euro postul de infirmieră până la 4 – 5000 de euro unul de asistent medical. Îmi este foarte greu să înțeleg de ce s-au angajat atâtea persoane, în condițiile în care numărul de beneficiari a rămas neschimbat, aproape. Situația este extrem de dificilă”, a precizat Dumitru Beianu.  

Ce spun sindicatele…

Un punct de vedere puternic ar putea fi al sindicatelor. În aceste condiții, președintele CJ preciza faptul că a purtat o serie de discuții cu președintele Federației COLUMNA, un sindicat care include și sindicatul din administrația publică, acesta din urmă spunând că este foarte important ca angajații care rămân în Direcție să primească salarii conform legislației în vigoare.

Dumnealui mi-a confirmat că în nicio negociere, preocuparea principală nu este păstrarea posturilor, neapărat, pentru că probabil a văzut și dumnealui că în alte județe, și la Giurgiu, există o discrepanță prea mare între numărul de beneficiari și cel al angajaților. Ca atare, suntem obligați, cu tot regretul, să luăm în calcul mai multe etape de disponibilizare, prima – contrar a ceea ce a apărut în „presă”, în știri ale unor oameni care numai presă nu fac – se rezumă la un număr sub o sută de persoane din categoriile care spuneam că pot constitui excedent de personal. Am convenit cu toate părțile implicate că va fi o procedură simplă, în care se va ține cont obligatoriu de vechimea în instituție, de experiență, activitate, astfel încât să nu producem nedreptăți de nivelul celor care și-au permis să angajaze nejustificat oameni și să pună, cumva, în pericol funcționarea întregii instituții”, mai spunea Dumitru Beianu.

DGASPC oferă asistență socială propriilor angajați!

Așa cum ar trebui să reiasă din denumire, DGASPC este o instituție ce se ocupă de cei mai nefericiți membri ai comunității. În aceste condiții, președintele CJ Giurgiu preciza că ultimele investiții  reprezentative în instituție au avut loc în mandatul 2008 – 2012, când s-au câștigat șase proiecte de câte un milion de euro, trei centre pentru persoane vârstnice, reabilitate sau construite (Oncești, Hotarele sau Mironești), Complexul de servicii sociale, Centrul Medico-Social de la Mogoșești și Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională de la Tântava. De atunci nu s-a mai realizat nicio investiție, nu s-au mai făcut reabilitări, nu s-au mai făcut igienizări. Sunt centre la care nu s-a mai dat o lavabilă pe pereți de ani de zile, lucru obligatoriu în toate normele în centrele de acest tip, mai preciza Dumitru Beianu.

„Cazarmamentul și cele mai simple necesități ale beneficiarilor le asigură ONG-urile la noi. Încet, încet, DGASPC Giurgiu, cel mai mare angajator al județului, s-a transformat, dintr-o instituție înființată să ofere asistență socială unor persoane defavorizate, într-o instituție care asigură asistență socială angajaților!”, a mai spus președintele CJ în cadrul conferinței de presă.

„Am tot respectul pentru cei care pun suflet în îngrijirea asistaților, care atunci când nu au fost bani au adus de acasă un sul de hârtie igienică, o sticlă de clor…Nu vreau să își închipuie cineva că nu există o preocupare asiduă ca aceste disponibilizări să  producă cât mai puține neplăceri, dar este indispensabil. Mai mult de atât, cu sinceritatea care, de multe ori mi-a produs și neplăceri, din toate estimările, calculele și pronosticurile făcute această etapă de disponibilizare nu va fi singura necesară ca să aducă un echilibru între cheltuielile și veniturile Direcției”, mai declara Dumitru Beianu.

„Cu banii aruncați pe cheltuieli aiurea la DGASPC, reconstruiam podul de la Grădiștea!”

„Conform legii, noi suntem obligați să alocăm minim 10% pentru funcționarea acestei direcții. Ori se vede că de la Bugetul de stat s-au primit 28 de milioane de lei, iar CJ a adăugat 37 de milioane de lei! Deci, am dat 60%! În aceste condiții, trebuie să iau în considerare că eu creez un mare deserviciu tuturor locuitorilor din județul Giurgiu. Se dădea exemplul dlui Bolojan care a renunțat la o direcție și cu banii economisiți s-a construit un pod peste râul Criș. Dacă luăm în calcul mai mulți ani, banii dați aici nu au dus la ridicarea nivelului și condițiilor beneficiarilor, puteam să fac podul de peste Argeș, de la Grădiștea, atât de mari sunt sumele cheltuite, și, ca atare, am o datorie pentru locuitorii care vor investiții și infrastructură care să atragă asemenea investiții, din aceste considerente se impune acest proces, deloc simplu, neplăcut pentru dumnealor dar și pentru noi, dar indispensabil”, preciza Dumitru Beianu.

Proiect pilot în asistența socială la Giurgiu

Dincolo de a fi acuzat că nu îi pasă de beneficiarii Direcției, președintele CJ Giurgiu mai preciza faptul că, urmare a discuțiilor cu președintele Federației COLUMNA, ar putea demara, la Giurgiu, un proiect pilot prin care să se încerce readucerea asistenței sociale la

„Spun asta pentru că dacă ar fi să extragem din acest buget necesar doar pentru funcționarea direcției, peste 5 milioane lei lunar, pentru cei sub 200 de adulți cu dizabilități cheltuim puțin peste 2 milioane de lei. Sunt recenzați, în județul Giurgiu, 10.000 de persoane cu dizabilități, în mediul familial. Unii primesc indemnizații de la Primării, dar sumele sunt mici, iar acea persoană nu beneficiază de consiliere, implicare în activități ce îl pot integra. Acest mod de a face asistență socială este total depășit. În mod obligatoriu trebuie încurajate adopțiile, pentru a degreva cumva sistemul”, a încheiat președintele Consiliului Județean Giurgiu, Dumitru Beianu.

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole