Podișor, sat giurgiuvean, component al comunei Bucșani, va deveni, curând, locul din care va începe gazoductul BRUA, prin care vor ajunge gazele exploatate, în Marea Neagră, de OMV-Petrom și Romgaz. În aceste condiții, județul Giurgiu se va transforma într-un județ-cheie pentru sistemul energetic românesc, localitățile din județ găsindu-se în fața unei oportunități rar întâlnite: vor putea fie de dezvoltarea rețelei de gaze naturale, cât și de gazele care vor fi extrase. Singura condiție este ca acestea să își dorească și, mai ales, să fie pregătite cu proiecte pentru acest lucru.
Scurtă istorie a proiectului
În anul 2019, stația de comprimare gaze naturale de la Podișor (județul Giurgiu) a devenit al doilea obiectiv de investiții din cadrul BRUA – Faza 1, inaugurat de Transgaz. Scopul stației: comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată în vederea compensării pierderilor de presiune, inerente procesului de transport al gazelor. Din punct de vedere tehnic, stația este bidirecțională, putând comprima atât din direcția Giurgiu sau Tuzla către Bibești, cât și din sens invers, de pe sensul Bibești – Tuzla/Giurgiu.
În anul 2023, mai exapt pe 22 iunie, după ce guvernul liberal, condus de Nicolae Ciucă a pregătit toate condițiie astfel încât OMV-Petrom și Romgaz să ia decizia de a exploata perimetrul Neptun Deep, cele două companii au făcut anunțul că, în sfârșit, gazele naturale din Marea Neagră vor putea fi extrase. Cu doar o săptămână înainte, Transgaz a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podișor.
Primele gaze vor fi extrase din toamna anului 2026, capacitatea anuală de producție a zăcământului Neptun fiind cu mult peste estimările inițiale. Cei 9.800 MWh de gaze transportați orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde de metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în rețeaua națională de transport. Asta în condițiile în care toate estimările despre care s-a vorbit până acum pomeneau despre o producție de doar șase miliarde de metru cubi de gaze pe an. Timp de zece ani, până în toamna lui 2036, OMV-Petrom și Romgaz au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa opt miliarde de metri cubi de gaze anual și au rezervat în consecință capacitate pe conductă.
Gazoductul Tuzla – Podișor va contribui la asigurarea necesarului de consum gaze naturale pentru economie și populație, la crearea premiselor pentru stimularea investițiilor private în zonă, la un aport de venituri suplimentare pentru localitățile traversate, la alimentarea cu gaze naturale a acestora. Vorbim despre un număr de aproximativ de 184.221 locuitori și a 523 instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc). dintre acestea, un număr important se află în județul Giurgiu.
O treime din numărul total al localităților pe care gazoductul le va traversa se află în Giurgiu. Este vorba despre 14 localități din județ, mai precis: Hotarele, Greaca, Isvoarele, Prundu, Băneasa, Călugăreni, Stoeneşti, Schitu, Iepureşti, Ghimpaţi, Bulbucata, Letca Nouă, Clejani şi Bucşani.
În plus, odată finalizată investiția în conducta magistrală Tuzla-Podișor, vor fi evaluate proiectele care sunt situate de-a lungul conductei și se vor putea finanța și proiectele eligibile care astăzi nu au disponibilă soluție tehnică de racordare: Greaca, Prundu, Băneasa, Mihai Bravu, Colibași, Gostinari, Isvoarele și Herăști.
Mai mult, prezent la Giurgiu, în cursul zilei de marți, 25 iulie, ministrul Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, a semnat un număr de 21 de ordine de finanțare pentru racordarea la rețeaua de gaz natural, ceea ce înseamnă un prim pas important pentru dezvoltarea județului. Acesta este doar începutul, urmând ca, pe parcurs, și pentru alte localități să se semneze astfel de documente.
