În luna noiembrie a anului trecut, un locuitor al comunei Greaca, Traian Jinaru, ne solicita sprijinul pentru a aduce la cunoștința populației și autorităților un aspect pe care el îl considera controversat. Deși oferise cel mai mare preț la o licitație pentru un teren în suprafață de circa opt hectare, pentru ÎMPĂDURIRE, a fost refuzat, în favoarea unei firme ce a ofertat aproape jumătate din suma oferită de Jinaru.
Scurt remember
„Situația stă în felul următor. Noi suntem aici de peste 40 de ani, când tata s-a stabilit aici. Tot terenul pe care îl vedeți aici a fost al Stațiunii, iar tata, fiind angajat acolo, avea grijă și de acest teren. După ce a ieșit tata la pensie, am preluat eu contractul lui tata…Dar, din păcate, Stațiunea a dat faliment, cum s-a întâmplat în multe cazuri în România, iar contractul expirat a fost preluat de primărie. Anul acesta, primăria a scos la licitație terenul. Eu în toată perioada am plătit chirie pe suprafață, atâta timp cât s-a putut. M-am înscris și eu la licitație, și am concurat cu alte două firme pentru că s-a împărțit tot terenul în două parcele. Eu am licitat pe amândouă! Am dat suma cea mai mare, pe tronsonul pentru care v-am cerut ajutorul! Licitația pornit de pe la 80 de euro, eu am licitat 210 euro. Particularitatea zonei este dată de faptul că acolo este o pădure înființată de mine și de tata, de acum 40 de ani, am făcut chiar și plantație de nuci acolo…Ce s-a făcut de fapt….Ca să câștige cine trebuia, s-a făcut un caiet de sarcini cu „dedicație”, în sensul că au introdus niște capitole la care eu obțineam un punctaj mai mic. Așa că m-au respins pe mine, cu oferta cea mai mare, de 210 euro, și au acceptat oferta contracandidatului meu, de 90 de euro! Vă dați seama și ce pierdere are primăria pe an…”, spunea Traian Jinaru, care, de altfel, declara că a acționat în instanță pentru contestarea licitației.
Primul termen stabilit de instanța de judecată a fost, conform portalului, 19 octombrie 2021. Numai că se pare că exact cei care au făcut prăpăd pe cele opt hectare amintite nu știu acest lucru. Pentru că în luna februarie a acestui an au depus la Primăria Greaca, iar instituția a afișat la avizier acest document, nici mai mult, nici mai puțin decât o solicitare de aviz de mediu exact pentru lucrările pe care deja se apucase încă de câteva luni să le facă.
Imediat ce s-a văzut „proprietar” pe noul teren împădurit în proporție de 70 de procente, deși era declarat ca teren degradat, noul concesionar s-a apucat de treabă: ca să împădurească, trebuia să…defrișeze!!! Așa că s-a apucat de treabă și, în câteva săptămâni, B.Ș, câștigătorul licitației, a scos din rădăcini zeci de copaci, ce se constituiau la momentul acela într-o veritabilă pădure (chiar și „spontană”, sau „uscată”, cum o declara acesta), și, mai mult, a creat un LAC în toată regula, lăsând, fix în mijloc…o salcie! Restul pomilor care au fost dezrădăcinați, indiferent că erau nuci, duzi sau corcoduși, au ajuns fie în depozite de lemne de foc, fie în digul întocmit ad-hoc pentru crearea noului lac. Mai mult, la vizita noastră la fața locului, vineri, 12 noiembrie, utilajul de escavație și chiar pentru defrișare lucra de zor. Mai mult, cabluri folosite la dezrădăcinarea arborilor erau lăsate în zonă, ascunse, cumva, sub ramurile „uscate” ale copacilor doborâți.
Și tot același B.Ș, a încercat, la o vizită a noastră în zonă, să ne convingă de faptul că nu s-a mai făcut nicio lucrare, deși aspectul terenului era și mai dezolant…
„Atenție, cade malul!”
Coincidență sau nu, după ce s-au efectuat lucrări în cele opt hectare, o bună bucată din mal s-a prăbușit, o altă porțiune amenințând să se desprindă, în curând. De asemenea, după ce a fost construit „digul” din pământ, rădăcini și arbori, au început să apară infiltrații în apropierea unei case aflate chiar la marginea terenului.
Asta deși B.Ș. a încercat, cu disperare, să ne convingă de faptul că surpări ale malului sunt pe toată lungimea acestuia. Ceea ce nu știa însă domnul B.Ș. este faptul că noi am parcurs – pe câmp – distanța de la intrarea în localitate până la locul disputat și afectat, și singurul loc unde s-a constatat asemenea surpare era fix în zona lucrărilor efectuate de societatea familiei sale.
Mai mult, și acolo se pare că încep să apară primele semne ale unei viitoare alunecări de teren, în locuință apărând câteva crăpături, iar apa infiltrată ajungând până aproape de casă.
Bine făcut cu forța
Cuprins de „remușcări” după ce a afectat atât de grav zona ce odinioară era de agrement pentru toată lumea, dornică de o bucată de natură și de spațiu verde, B.Ș. a găsit de cuviință să „repare” greșeala. După ce a tăiat, la propriu, accesul la proprietatea din zona celor opt hectare disputate, s-a gândit să îi facă, totuși, lui Traian Jinaru un drum de acces.
Numai că „lucrarea” cu buldozerul numai a drum de acces nu seamănă, singurul mijloc de transport cu care se poate ajunge acum la locuință este…piciorul! Sau, cel mult, tractorul!
Nereguli pe bandă rulantă
Așa cum aminteam anterior, în data de 12 octombrie a fost primul termen stabilit de instanța de judecată în contestația depusă de Traian Jinaru cu privire la licitația pe care acesta o considera – și încă o consideră – cu „dedicație”.
Numai că pe data de 15 februarie 2022 apare, la Primăria Greaca, anunțul conform căruia societatea câștigătoare solicită emiterea acordului de mediu pentru proiectul ce viza „împădurirea și stabilizarea malurilor”, conform licitației. Lucru pe care mulți l-au declarat în neregulă, atâta timp cât există un litigiu cu privire la stabilirea câștigătorului respectivei licitații.
Mai mult, la vremea respectivă, primarul comunei Greaca, Florentin Surduleasa, dădea asigurări că va suspenda toate acțiunile ce puteau avea legătură cu licitația, până ce instanța de judecată va da un verdict. Numai că ceea ce se întâmplă în teren, dar și la avizierul primăriei, contrazic cele spuse din biroul său de către primarul comunei.
Rămâne de văzut cum se va finaliza această epopee, Traian Jinaru fiind decis să meargă până în pânzele albe pentru a demonstra că pe cele opt hectare s-a produs o distrugere de proporții, cu șanțuri săpate – chipurile – pentru a se drena apele din zonă, dar care sunt „uscate ca Sahara” (după cum spunea el), cu arbori „toaletați” cu buldoexcavatorul și cu zone prăbușite sau aflate în pericol de prăbușire.