Încă din antichitate, corupția a fost una dintre cele mai răspândite și insidioase dintre relele sociale. Când implică funcționari publici și reprezentanți aleși, este ostil pentru administrarea afacerilor publice. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost văzută și ca o amenințare majoră în sfera privată, subminând încrederea și încrederea care sunt necesare pentru menținerea și dezvoltarea unor relații economice și sociale durabile. Se estimează că sute de miliarde de euro sunt plătite în mită în fiecare an. Consiliul Europei există pentru a susține și a promova democrația pluralistă, drepturile omului și statul de drept și a preluat conducerea în combaterea corupției, deoarece reprezintă o amenințare la adresa înseși fundamentelor acestor valori fundamentale.
După cum se subliniază în Convenția de drept penal, corupția amenință statul de drept, democrația și drepturile omului, subminează buna guvernare, corectitudinea și justiția socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentele morale ale societății.
Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a fost înființat în 1999 de Consiliul Europei pentru a monitoriza conformitatea statelor cu standardele anticorupție ale organizației. Obiectivul GRECO este de a îmbunătăți capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea conformității acestora cu standardele anticorupție ale Consiliului Europei printr-un proces dinamic de evaluare reciprocă și presiune de la egal la egal. Ajută la identificarea deficiențelor politicilor naționale anticorupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare. GRECO oferă, de asemenea, o platformă pentru schimbul de bune practici în prevenirea și detectarea corupției. Calitatea de membru al GRECO, care este un acord extins, nu se limitează la statele membre ale Consiliului Europei. Orice stat care a participat la elaborarea acordului parțial extins se poate adera prin notificare secretarului general al Consiliului Europei. Mai mult, orice stat care devine parte la Convențiile de drept penal sau civil privind corupția aderă automat la GRECO și la procedurile sale de evaluare. În prezent, GRECO cuprinde 50 de state membre (48 de state europene, Kazahstan și Statele Unite ale Americii).
Unul dintre parlamentarii români, invitați să participe la ședințele GRECO ale acestei săptămâni, este deputatul liberal giurgiuvean, Gabriela Horga.
Cu această ocazie, parlamentarul giurgiuvean a declarat, pentru publicația noastră:
„În această săptămână particip la cea de-a 89-a ȘEDINȚĂ PLENARĂ GRECO ce se desfășoară între 29 noiembrie – 3 decembrie 2021 la Consiliul Europei la Strasbourg.
Plenul va examina 2 rapoarte de evaluare referitoare la a 5-a rundă de evaluare, 11 rapoarte de conformitate referitoare la a 3-a, a 4-a și a 5-a rundă de evaluare și 2 rapoarte de evaluate ad-hoc, privind în total 14 state membre: Andorra, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Lituania, Republica Moldova, Federația Rusă, Slovenia și Ucraina.
Runda a 3-a de evaluare prezintă incriminările prevăzute în Convenția de drept penal privind corupția, runda a 4-a de evaluare se referă la prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii, în timp ce runda a 5-a de evaluare se ocupă de prevenirea corupției și promovarea integrității în guvernele centrale (a funcțiilor executive înalte) și în agențiile de aplicare a legii”.
Pe lângă ședința GRECO, deputatul liberal giurgiuvean a mai participat la lucrările comisiei de cultură, știință, educație și mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Referindu-se la principalele teme dezbătute în cadrul comisiei, parlamentarul giurgiuvean liberal Gabriela Horga preciza, ca fiind în top:
1. Rolul presei în vremuri de criză;
2. Guvernarea în fotbal – între afaceri și valori;
3. Tineretul și media, cu accent pe expunerea tinerilor la social media;
4. Aplicațiile de tipul “track and trace” și provocările etice, culturale și educaționale ce apar prin utilizarea acestora, mai ales în contextul pandemiei Covid;
5. Promovarea educației și cercetării online peste granițele naționale;
6. Decizia pentru acordarea premiului Muzeului Consiliului Europei.
Rămâne de văzut cum se va încheia această ședință, și care vor fi, în final, rezoluțiile adoptate. Dar, despre acestea, vom vorbi ulterior, odată cu revenirea deputatului liberal giurgiuvean Gabriela Horga în țară.
