Tot mai des, pe Facebook apar atacuri la adresa primarului municipiului, Adrian Anghelescu, despre care se spune că nu ar face nimic pentru municipiu, că singura lui preocupare a fost legată, în cei trei ani și trei luni de mandat, de a se văita că nu poate să facă mare lucru, pentru că … „greaua moștenire”. Dar, de fapt, niciunul dintre contestatarii acestuia (fie că sunt persoane publice, conturi asumate sau, cel mai rău, conturi false), nu ia în calcul faptul că, acum trei ani și trei luni, Adrian Anghelescu A MOȘTENIT niște proiecte făcute pe genunchi, încă nu se știe din ce motive. Ceea ce nu spun cei care îl blamează este că proiectele au fost făcute greșit din start, acum revenindu-i administrației locale obligația de a găsi soluții. Departe de a se văita (așa cum afirmă cei nominalizați mai sus), Adrian Anghelescu a ales să spună – tot pe facebook, acolo unde este blamat – lucrurilor pe nume. Mai mult, același subiect l-a abordat și în cadrul conferinței sale de presă de joi, 8 februarie…
Într-o recentă postare a sa, edilul municipiului scria:
Există anumite „guri rele” pe reţelele de socializare (nu dau nume) care spun că am schimbat proiectul aferent portului de ambarcaţiuni uşoare, după mintea mea de „aviator”.
Nu contest acest lucru, însă aş vrea să lămurim puţin lucrurile pentru ca giurguvenii să nu se lase manipulați de strategii de campanie mincinoase.
În anul 2020, atunci când am preluat mandatul de primar, proiectul era expus unui pericol iminent de a nu mai putea fi realizat, deoarece putea fi blocat întregul canal navigabil.
Să nu mai spun că acel port trebuia finalizat în anul 2020, iar eu l-am găsit într-un stadiu de execuţie de 20% şi exista riscul major de a da banii înapoi.
Am luat atitudine şi am reuşit să conving autorităţile de management şi partea bulgară pentru a-l continua, asumându-mi toate costurile majorate generate de criza pandemică.
Şi încă un lucru extrem de important, aici nu este vorba despre arhitecţi, aşa cum vor unii să informeze cetăţenii, ci de proiectanţi.
Îi asigur pe domnii, care în loc să vină în faţa giurgiuvenilor cu proiecte viabile şi benefice pentru giurgiuveni, încearcă să-şi spele greşelile catastrofale prin minciuni, de faptul că dacă aceste proiecte moştenite erau produsul gândirii mele, se numărau printre cele mai frumoase şi durabile proiecte din ţară.
Dar aşa e când te legitimezi cu profesia de economist, iar bugetul local după 8 ani de administrare se afla într-o groapă neagră şi adâncă.
Din fericire, portul de ambarcaţiuni uşoare, astăzi arată aşa.
Despre proiectul PORT DE AMBARCAȚIUNI UȘOARE
Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea fluviului Dunărea pentru o mai bună conectivitate a Euroregiunii Ruse-Giurgiu cu coridorul Pan-European de transport nr. 7” este finanțat prin Programul INTERREG V-A România-Bulgaria 2014 – 2020.
Bugetul total eligibil al proiectului este de 7.349.963,09 euro, din care contribuția Uniunii Europene este de 6.247.468,60 euro, prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Bugetul alocat proiectului pentru municipiul Giurgiu are valoarea de 3.005.073,37 euro, din care 2.744.533,37 euro reprezintă cheltuielile eligibile ale proiectului.
La vremea respectivă, bugetul pentru municipiul Giurgiu urma a fi suportat astfel:
- 2.332.853,36 euro (85%) finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională
- 356.789,34 euro (13%) finanțare de la Bugetul de stat
- 315.430,67 euro – contribuție proprie a Primăriei Municipiului Giurgiu din care 54.890,67 euro reprezintă 2% din valoarea eligibilă a proiectului, iar restul de 260.540 euro reprezintă cheltuieli neeligibile ale proiectului.
Totodată, conform declarațiilor oficiale ale vremii, obiectivul general consta în creșterea siguranței transportului pe căile navigabile din regiunea transfrontalieră. Numai că…exact acest obiectiv, conform proiectului inițial, nu era respectat.
Mai exact, pe malul opus al canalului unde se execută lucrările s-au realizat extinderi la două obiective importante, cu aport la economia orașului. Este vorba despre două terminale pentru mărfuri și carburanți, iar în momentul manevrelor de acostare, navele de transport atingeau limita maximă a șenalului navigal, ce ar fi fost oricum periclitat prin poziționarea inițială a ansamblului de pontoane și a rampei pentru ambarcațiuni.
De aceea, în perspectiva finalizării proiectului s-a optat pentru o variantă în care să fie operaționale atât portul de ambarcațiuni, cât și obiectivele private vecine, ceea ce a făcut ca documentația inițială, stabilită prin studiul de fezabilitate, și ulterior prin proiectul tehnic, să necesite revizuire, conform unui raport de expertiză tehnică extrajudiciară efectuată de un expert naval abilitat, fără schimbarea soluției tehnice dar cu redimensionarea sau repoziționarea anumitor elemente, care nu influențează indicatorii proiectului. Mai mult, aceste modificări au făcut doar posibilă finalizarea construcției în condițiile date, având în vedere că este vorba despre un proiect cu finanțare europeană.
În anul 2021 s-a recurs la revizuirea Proiectului Tehnic și retragerea construcției către digul existent, față de limita stabilită inițial precum și reamplasarea rampei de ridicare a bărcilor pe platformă, în lateralul pereului, deoarece construirea acesteia, conform poziționării inițiale, ar fi însemnat depășirea șenalului navigabil.
„S-a dovedit însă că și această nouă poziționare a rampei pentru lansarea la apă sau ridicarea ambarcațiunilor nu a fost una mulțumitoare, sens în care s-a procedat la o nouă revizuire și repoziționare a acesteia”, spunea Adrian Anghelescu, în conferința de presă de joi, 8 februarie.
Din cauza acestor aspecte, atât clădirea administrativă, cât și șopronul pentru ambarcațiuni au fost repoziționate pe platformă. Totodată, în urma diminuării locurilor pentru parcarea autovehiculelor, s-a identificat soluția realizării unei a doua suprafețe ce poate fi amenajată și folosită ca parcare, în proximitatea rampei. De asemenea, din aceleași considerente, s-a renunțat la un numpr de pontoane și fingere (burduf de legătură) iar proporțional la numărul de scondrii (prăjini cilindrice lungi, folosite pe nave în diferite scopuri), astfel că ambarcațiunile vor acosta perpendicular pe cheul pereat, se arată într-o informare a Primăriei Municipiului Giurgiu, transmisă către www.evenimentgr.ro.
Un alt aspect important referitor la ansamblul de pontoane/flotoare este că a fost necesară obținerea aprobării din partea Căpităniei Zonale Giurgiu, document în care se specifică inclusiv faptul că noua amplasare a pontoanelor respectă condițiile de siguranță a navigației, iar amplasarea ambarcațiunilor de agreement să se facă la o distanță de minim 80 m între limita din preșenal a acestora și malul opus al canalului, în vederea asigurării condițiilor de siguranță de acces și operare a navelor fluviale la danele societăților economice, conform aceleiași informări.
De asemenea, în cadrul proiectului se realizează și o clădire administrativă, dar și un hangar pentru ambarcațiuni, ambele poziționate pe platforma aferentă cheului pereat și gândite la momentul realizării studiului de fezabilitate.
„Având în vedere că politica europeană în domeniul energiei regenerabile este acum mai importantă ca oricând, s-a solicitat antreprenorului general să identifice posibilitatea tehnică potrivită și să opereze modificările necesare, care să fie agreate de verificatorul de proiect, astfel încât pe cele două clădiri menționate să poată fi montate, în viitor, panouri fotovoltaice, care să creeze o independență energetică obiectivului de investiții”, se arată în aceeași informare a Primăriei Municipiului Giurgiu.
