Un eveniment dedicat poetului și revoluționarului bulgar Hristo Botev a avut loc marți, 30 mai, la Giurgiu, în organizarea Asociației Euroregiunea Danubius, Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Centrului Cultural „Ion Vinea” și Bibliotecii Județeane „I.A.Bassarabescu” din Giurgiu. Pe lângă Lili Ganceva, președinta Asociației EUROREGIUNEA DANUBIUS, au participat, la evenimentul găzduit de Centrul Cultural Local „Ion Vinea”, viceprimarul municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, muzeologul Emil Păunescu, directorul Bibliotecii Județene „I.A.Bassarabescu”, Daniela Bardan, dar și subprefectul regiunii Ruse, Detelina Acheva, și directorul adjunct al Muzeului Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu, Ionuț Cristian Gheorghe.
La eveniment au participat și câțiva copii, elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 1 Oinacu, însoțiți de directorul unității școlare, Mădălina Oprișan, aportul lor la această omagiere fiind dat de recitarea mai multor poezii scrise de Hristo Botev, și traduse de Nicolae Crevedia. Copiii au fost îndrumați, în demersul lor literar, de profesorul de limba română, Victoria Guțan.
De altfel, acest autor a publicat, sub auspiciile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu, un volum intitulat „Dunărea lin argintie”, în paginile căruia sunt surprinse o multitudine de aspecte legate de relațiile dintre România și Bulgaria.
Hristo Botev s-a născut în Kalofer. Tatăl său, Botyo Petkov (1815-1869), a fost profesor și una dintre cele mai semnificante personalități de la sfârșitul revoluției naționale bulgare împotriva ocupației otomane. El a avut o puternică influență asupra fiului său, în timpul tinereții acestuia.
În 1863, după ce a terminat școala generală în Kalofer, Botev a fost trimis de tatăl său la liceu în Odessa. Aici a fost impresionat de operele poeților liberali ruși din acele timpuri. În anul 1865, a părăsit liceul și și-a petrecut următorii 2 ani predând în Odesa și Basarabia. Între tim,p a început să-și creeze primele opere lirice și de asemenea, să-și stabilească legături puternice cu mișcările revoluționare rusești și poloneze.
La începutul anului 1867, Botev se întoarce în Kalofer, unde îl înlocuiește temporar pe tatăl său, acesta fiind bolnav. În mai, în timpul sărbătorii Sf. Chiril și Sf. Metodie (tatăl său a fost cel care a început organizarea la sfârșitul anului școlar, ce acum corespunde cu vacanța națională bulgară de pe 24 mai), el a făcut public discursul său împotriva autorităților otomane și aristocraților bulgari (pe care-i acuza că ar fi colaborat cu otomanii).
Ca urmare, Botev a fost forțat să părăsească orașul. Inițial a decis să se întoarcă în Rusia, dar, din motive financiare, a optat pentru România, la acea vreme, România fiind un azil pentru mulți exilați bulgari.
