Odată cu promulgarea Legii 296/2023, fluctuațiile fiscale și economice cu care urmează să se confrunte întreprinderile românești anul viitor au acaparat dialogul public. Maria Gabriela Horga, deputat PNL Giurgiu, vicepreședinta Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților și lector universitar la Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul Academiei de Studii Economice din București a fost prezentă la emisiunea Business Focus organizată de Ziare.com, unde a detaliat contextul macroeconomic al Legii 296/2023. Totodată, deputatul a punctat care sunt câteva strategii pe care IMM-urile ar trebui să le aibă în vedere în climatul economic curent și ce inițiative legislative și directive europene ar putea influența puternic mediul de afaceri românesc în 2024.
Gabriela Horga susține parte din măsurile luate în ultima lege care completează Codul Fiscal pentru asigurarea sustenabilității sistemului fiscal-bugetar al României. „Cred că statul trebuie să fie primul care trece prin acest filtru al stopării risipei și al reducerii cheltuielilor. Bineînțeles că volumul măsurilor care reduc cheltuielile bugetare ar trebui să fie mai mare, dar este un pas important faptul că discutăm despre această necesitate și că povara nu trebuie să meargă numai pe plătitorii de taxe și impozite.”
În legătură cu măsurile fiscale, dirijate către mediul privat, deputatul PNL și-a reiterat încrederea în păstrarea cotei unice de impozitare și a impozitului pe dividende la nivelul de 8%. „Acestea asigură competitivitate fiscală pentru România și atractivitate pentru investitori. De aceea sunt importante. Ne-am luptat pentru păstrarea pragului de 500.000 de euro pentru micro-întreprinderi și am blocat acel plafon de 30% profitabilitate, dincolo de care o micro-întreprindere trecea de la impozit pe cifră de afaceri automat la impozit pe profit.”
Gabriela Horga a punctat că nu putem stabili regimul fiscal în funcție de profitabilitate, susținând că un astfel de principiu va descuraja inițiativa privată și microîntreprinderile care, prin definiție, reușesc să înregistreze profituri mai mari. „Pentru că ăsta este rolul lor. Sunt întreprinderi suple, creative, inovative, care vin cu ceva nou și au un grad de profitabilitate mare pentru că nu au costuri de funcționare mari. În acest context este injust să stabilești nivelul de impozitare și regimul fiscal în funcție de rata profitului.”
Totodată, deputatul PNL a pus accentul pe importanța păstrării cotei standard de TVA, în contextul în care puterea de cumpărare este afectată pentru cetățeni și pe fondul inflației ridicate la nivel european. Toate modificările cuprinse în Legea 296 sunt jaloane cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de la eliminarea inechităților și excepțiilor pentru anumite categorii de contribuabili, cum ar fi sectoarele construcțiilor și agriculturii, până la reducerea risipei bugetare. „Trebuie să recunoaștem că de multe ori, în ultimii ani, Codul Fiscal a fost modificat și au existat tot felul de intervenții punctuale asupra legislației: relaxări pentru anumite categorii de contribuabil, excepții, dar acestea nu fac decât să mute povara de la un sector al economiei la altul”, susține deputatul. „Ele sunt binevenite când vrem să susținem un sector, dar trebuie acordate pe o perioadă limitată de timp. Nu pot fi pe o perioadă nelimitată pentru că, practic, mutând povara de la un sector la altul, excepțiile ajung să genereze frustrare pentru aceștia, inechități, dezechilibre, oportunități de optimizare fiscală, chiar evaziune fiscală. Și atunci, în timp, trebuie să revenim la un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea.”, a mai precizat deputatul liberal giurgiuvean.
Parlamentarul a admis realitatea faptului că va exista un impact asupra sectoarelor vizate de reducerea beneficiilor fiscale pe termen scurt, justificând totuși deciziile guvernului de coaliție printr-o nevoie a mediului de afaceri de predictibilitate.
”Ele (n.r. modificări în regimurile fiscale) să nu se facă de azi pe mâine. Aici este un minus al acestei legi, pentru că din nevoia de a atinge ținta de deficit s-au făcut modificări într-un ritm mult mai rapid. Dar dezbaterea a existat, pentru că toată vara au fost discutate aceste măsuri. Nu au venit peste noapte”, a explicat Gabriela Horga.
(preluare ziare.com)
