Cu mai bine de un secol în urmă, românii din Moldova, Transilvania și Muntenia au spus, pe Câmpia Libertății de la Blaj, într-un glas, că aparțin aceleiași națiuni: România. 1 Decembrie 1918 a devenit, astfel, o zi de referință în istoria modernă a țării noastre.
Între anii 1866 și 1947, Ziua Naționala a României a fost stabilită, de fapt, pe 10 mai, iar între anii 1948 – 1989, pe data de 23 august.
În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Anul acesta, Ziua Națională a României a coincis cu data alegerilor parlamentare, astfel că în majoritatea localităților evenimentul a fost marcat doar de scurte ceremonii, fără fastul și spectacolul defilărilor.
La Giurgiu, evenimentul a fost marcat de o slujba scurtă, în memoria eroilor căzuți la datorie, oficiată de un sobor de preoți conduși de Prea Sfințitul Părinte Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului.
A urmat, apoi, ceremonialul depunerii de coroane, pe rând închinându-se în fața Monumentului Eroilor din curtea Bisericii „Înălțarea Domnului” din municipiu, reprezentanții Primăriei Giurgiu, ai Consiliului Județean Giurgiu, Instituției Prefectului Județului Giurgiu, ai cadrelor militare în rezervă din Giurgiu și din Ruse, ai Centrului Militar Județean, structurilor din Ministerul de Interne și ai revoluționarilor giurgiuveni. 
În afara ceremonialului militar, au depus coroane de flori reprezentanții Alianței Forțelor de Dreapta, Uniunii Salvați România, PNȚ-cd.
