Peste 400 de cercetători, lideri religioși și reprezentanți ai mediului academic din 35 de țări au participat la manifestarea organizată între 3 și 7 august 2026, la Palatul Parlamentului.
Municipiul Giurgiu a fost reprezentat de dr. Robert Costache, consilier în cadrul Consiliului Local Giurgiu.
Bucureștiul a devenit, pentru cinci zile, unul dintre centrele mondiale ale cercetării științifice dedicate creștinismului oriental. În perioada 3–7 august 2026, Palatul Parlamentului găzduiește cel de-al XIV-lea Congres Mondial de Studii Siriace – Symposium Syriacum și cea de-a XII-a Conferință Internațională de Studii Arabe Creștine, organizate pentru prima dată în România și totodată în această zonă europeană. La manifestare participă peste 400 de cercetători, lideri religioși și reprezentanți ai mediului academic din 35 de țări, fiind programate peste 300 de comunicări științifice, cu participarea unor specialiști proveniți de la 176 de universități și instituții academice.
Evenimentul este organizat de Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, în parteneriat cu Academia Română și Fundația Română pentru Democrație, sub egida Parlamentului României. La realizarea sa au contribuit Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, Patriarhia Română, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și alți parteneri naționali și internaționali. Manifestarea este susținută prin aceste parteneriate, fără solicitarea unei finanțări de la bugetul de stat.
Pacea și dialogul, în centrul congresului
Tema ediției de la București este „Pacea și dialogul – premise pentru protejarea patrimoniului material și imaterial”. Într-o perioadă în care conflictele din Orientul Mijlociu afectează comunități istorice, monumente, biserici, mănăstiri, biblioteci și manuscrise, congresul propune cooperarea academică și dialogul intercreștin ca instrumente pentru protejarea unei moșteniri care aparține întregii umanități.
Studiile siriace nu privesc exclusiv trecutul unei regiuni îndepărtate. Tradiția siriacă a păstrat o parte esențială a memoriei creștinismului timpuriu și a contribuit la transmiterea unor texte teologice, filosofice, medicale și științifice între lumea greacă, Orientul creștin și civilizația arabă. Prin reunirea cercetătorilor, liderilor religioși și reprezentanților instituționali, congresul transformă Bucureștiul într-un spațiu de întâlnire între Orient și Occident și într-o platformă pentru promovarea unei culturi a păcii.
Congresul are o tradiție de peste cinci decenii și este organizat, începând din 1972, o dată la patru ani. Edițiile precedente au fost găzduite de importante centre academice, între care Roma, Cambridge, Beirut, Granada, Sydney, Louvain și Paris. Mandatul organizării ediției de la București i-a fost încredințat, la congresul desfășurat la Paris în 2022, dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, Director General al Institutului Levant, cercetător al Academiei Române și Președinte al congresului.
Mesaje pentru pace și protejarea comunităților creștine
Ceremonia oficială de deschidere a avut loc în Sala „Ion I. C. Brătianu” din cadrul Camerei Deputaților. Lucrările au fost deschise de către dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, care a evidențiat rolul tradiției siriace în păstrarea și transmiterea patrimoniului creștin oriental.
Au fost prezentate alocuțiuni și s-a dat citire unor mesaje ale unor înalte fețe bisericești absente, așa cum a fost și cazul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel al cărui mesaj a fost transmis de către Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal. În comunicatul său, Patriarhul României a evocat vechile legături dintre Țările Române și creștinii din Orient, amintind că, prin sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu și munca Sfântului Antim Ivireanul, la Snagov au fost tipărite, în 1701 și 1702, primele cărți ortodoxe greco-arabe destinate comunităților din Siria. Mesajul a subliniat că unitatea, cooperarea și comuniunea reprezintă căi sigure pentru consolidarea păcii intercreștine și interreligioase în Orientul Mijlociu.
Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, a transmis un mesaj video privind obligația morală de a proteja comunitățile creștine istorice și patrimoniul lor spiritual și cultural. De asemenea, tot un mesaj video a fost transmis și de Sanctitatea Sa Ignatie Efrem al II-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient al Bisericii Ortodoxe Siriace.
Un moment important l-a reprezentat intervenția prof. univ. dr. emerit Emil Constantinescu, Președinte al României în perioada 1996–2000 și președintele Consiliului Științific al Institutului Levant. Acesta a vorbit despre reconciliere, adevăr și rolul credinței în depășirea violenței și a diviziunilor care afectează societățile contemporane.
Printre personalitățile care au participat sau au luat cuvântul la deschidere s-au numărat Sanctitatea Sa Mar Awa al III-lea, Catolicos-Patriarhul Bisericii Asiriene a Răsăritului, aflat la prima sa vizită în România, deputatul Ionuț Vulpescu, președintele Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, și preotul romano-catolic acad. Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academiei Române. Au mai fost prezenți Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și arhimandritul Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.
Cinci zile de activitate academică internațională
Programul cuprinde conferințe plenare și sesiuni paralele dedicate manuscriselor siriace, filologiei biblice, traducerilor, filosofiei, misticii, arheologiei, istoriei bisericești, dreptului canonic, patrimoniului liturgic și comunităților creștine din Orientul Mijlociu și Asia.
Printre conferențiarii principali se numără Kevin van Bladel, Jack Tannous de la Princeton University, David G. K. Taylor de la University of Oxford, Aaron Michael Butts de la University of Hamburg, George Kiraz de la Institute for Advanced Study Princeton și Beth Mardutho, Salam Rassi de la University of Edinburgh, Columba Stewart, Alberto Rigolio și Françoise Briquel-Chatonnet.
Lucrările se vor încheia cu dezbaterea la nivel înalt „Protejarea patrimoniului cultural creștin din Orientul Mijlociu: către dezvoltare durabilă și o cultură a păcii”, urmată de ceremonia oficială de închidere.
Municipiul Giurgiu, reprezentat la manifestarea internațională
La deschiderea congresului a participat și dr. Robert Costache, consilier local al municipiului Giurgiu, invitat prin implicarea dr. Marian-Bogdan Jugănaru, bibliograf în cadrul Bibliotecii Academiei Române și unul dintre promotorii proiectelor dedicate punerii în valoare a tezaurului documentar național reprezentativ pentru cultura și civilizația poporului român. Cei doi au colaborat deja la materializarea a două proiecte culturale importante pentru comunitate: manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale – 2026 la Giurgiu, organizate în memoria poetului național Mihai Eminescu și Conferința Internațională „Mihai Viteazul și moștenirea sa culturală: între documentele istorice și provocările actuale”, desfășurată cu succes în toamna anului trecut.
În timpul congresului, Robert Costache a stabilit contacte cu excelența sa, Emil Constantinescu, Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Sanctitatea Sa Mar Awa al III-lea și Cătălin-Ștefan Popa, în vederea posibilității inițierii unor colaborări viitoare, benefice și pentru Municipiul Giurgiu.
Un dialog distinct și aprofundat a avut loc cu Mihaela Poenaru, realizator și producător TRINITAS TV, în contextul promovării patrimoniului local. Aceasta a fost implicată, alături de istoricul și cercetătorul Sorin Mărgărit, în realizarea documentarului „Orașul Giurgiu – cetate de veghe în topografia memoriei românești”, producție dedicată istoriei, identității și principalelor repere culturale ale orașului. Sorin Mărgărit este cunoscut și pentru proiectele sale dedicate memoriei vizuale a Giurgiului și pentru activitatea de curator și cercetător în cadrul unor expoziții istorice.
Robert Costache i-a reîntâlnit, de asemenea, pe Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație și vicepreședinte senior al Institute for Faith-Based Diplomacy, precum și pe Alexandru Ștefan Deaconu, președintele SHARP Solution. Aceste contacte completează dialogurile privind dezvoltarea unor proiecte culturale, educaționale, civice și de diplomație publică.
Evenimentul a reprezentat un adevărat test de anduranță pentru echipa de organizare, foarte profesionistă. Între cei implicați am remarcat activitatea doamnei Alice Diana Boboc consilier în Direcția Diplomație culturală, Comunicare și Bibliotecă a Institutului Levant și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, implicată în organizarea și comunicarea congresului.
Prin amploarea sa și prin personalitățile reunite la București, Congresul Mondial de Studii Siriace depășește granițele unei reuniuni academice de specialitate. Evenimentul reafirmă rolul României ca spațiu de întâlnire între Orient și Occident și arată că cercetarea, cultura și credința pot menține deschise canale de dialog într-o regiune afectată de conflicte.
Pentru Municipiul Giurgiu participarea la aceste discuții poate crea noi legături cu instituții academice, culturale sau media și poate sprijini dezvoltarea unor proiecte prin care patrimoniul local să fie mai bine cunoscut și pus în valoare.
Pentru România, acest mega-eveniment multicultural demonstrează utilitatea unor instituții specializate în studii de excelență având drept domenii de interes, spații cu puternice rezonanțe în cultura și civilizația universală, într-un context geo-politic efervescent precum cel contemporan.
