18.1 C
Giurgiu
vineri,12 aprilie 2024
spot_img

Casa Tineretului din Giurgiu, într-o veșnică modernizare și amenajare…dar niciodată finalizată!

Dacă spaniolii au Sagrada Familia, catedrala ale cărei lucrări durează de câteva secole, iată că și giurgiuvenii se pot lăuda, dacă ne este permisă comparația, cu o clădire similară. De mai bine de trei decenii și jumătate, un schelet de construcție produce fiori pe șira spinării celui care trece, eventual și pe timp de noapte, prin apropierea sa.

Scheletul Casei Tineretului, clădirea ce nu se mai termină niciodată….

Marotă electorală la fiecare tură de alegeri, indiferent de tipul acestora, dar mai ales la cele locale, clădirea abandonată din apropierea Direcției Silvice Giurgiu și a Abatorului, devenită, între timp, locație preferată de sinucigași, de consumatori de stupefiante și chiar de doritori de adrenalina oferită de o partidă de amor în – aproape – văzul lumii, Casa Tineretului, pare că nu mai apucă momentul inaugurării oficiale.

SCURT ISTORIC

Construită în anul 1985, clădirea are o suprafață de 1.486 mp, dispune de 3.300 mp de teren adiacent și, conform hotărârilor de consiliu, atât local cât și județean, este dată în administrare Primăriei Giurgiu cu scopul accesării fondurilor europene necesare investițiilor. Acest lucru se petrecea în anii 2011, când, printr-un protocol semnat în luna martie între cele două instituții, Casa Tineretului trecea în administrarea municipalității.

Au urmat ani de promisiuni, de postări pe conturile de facebook sau de comunicate de presă seci, în limbaj de lemn (pe care mulți dintre oamenii de rând nu îl înțelegeau, singura lor dilemă fiind „când scăpăm de mizeria de aici?!”) în care orașul a așteptat măcar un semn că s-ar face ceva la clădirea abandonată.

PROMISIUNI…PROMISIUNI…

În anul 2020, odată cu debutul unor lucrări efectuate de firma STRABAG, și cu amenajarea dirigenției de șantier pentru un amplu proiect european ce cuprindea, printre altele, modernizare de carosabil pe inelul șoseaua București – șoseaua Oinac – zona Rudari, amenajare de trotuare în ultima zonă amintită și, cel mai important, lucrări de modernizare și reabilitare a CASEI TINERETULUI, mulți au respirat ușurați. Urma ca, în scurt timp, probabil, în locul scheletului să apară o clădire nouă, modernă, cu un spațiu verde amenajat așa cum trebuie….Dar, surpriză! Lucrările la carosabil s-au încheiat iar cei de la STRABAG…au plecat! Lăsând în urmă un veritabil depozit de deșeuri din construcții, peste care au crescut, între timp, bălăriile. Lucru care nu a rămas netaxat de Garda de Mediu Giurgiu, care a solicitat Primăriei să remedieze situația pe terenul cu pricina. Dar, cum în România o hârtiuță poate împiedica un ditamai proiectul, așa s-a întâmplat și cu lucrările de curățenie în zona Casei Tineretului. Și așa, depozitul ad-hoc de reziduuri de moloz și materiale de construcții continuă să troneze pe marginea drumului, oferind privitorului un peisaj, cu adevărat, de neuitat!

Dar să facem un mic salt în timp, din nou. În anul 2017 apar primele mențiuni oficiale cu privire la soarta scheletului de beton, Primăria afirmând că „(…) Strategia cuprinde două măsuri de intervenție (pentru ridicarea standardului de viață; calificare și locuri de muncă) și 13 acțiuni de intervenție, printre care, cea mai amplă, realizabilă prin POR, cu o valoare estimată de circa 3,3 milioane de euro, este construirea/modernizarea/renovarea unui Centru Comunitar Integrat (CCI).
Concret, Casa Tineretului va deveni CCI, la care să fie asigurat accesul tuturor rezidenților și în cadrul căruia să fie furnizate servicii educaționale pentru adulți și copii, servicii personalizate de ocupare, socio-medicale pentru adulți și copii, pentru copii/femei în situații de vulnerabilitate, punct de acces public la informații, servicii sportive și recreative. Personalizarea interiorului și exteriorului clădirii se va realiza cu participarea comunității, sub îndrumarea unor specialiști din institutii/ONG-uri sau a unor echipe de urbaniști și/sau arhitecți.”.
Dar…atât!

Trei ani, s-a lăsat liniștea peste proiectul atât de trâmbițat! Iar în mai 2020, edilul acelei vremi, Nicolae Barbu, scria pe facebook că „Mult a fost (30 de ani), puțin a mai rămas (1-2 ani) până la recepția finală!” Și, din nou, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, pentru că, în luna iunie a acestui an, ca urmare a unui demers jurnalistic, iată ce răspuns dau cei de la Primăria Municipiului Giurgiu, Direcția Programe Europene:

(…) Lucrările la cele două obiective de investiții (n.r. printre care se numără și Casa Tineretului) descrise mai sus, vor începe după semnarea contractului de finanțare, mai precis după atribuirea contractului de lucrări, procedeu care implică anumite termene referitoare la publicarea anunțului în aplicația electronică SICAP, depunerea ofertelor tehnico-financiare de către ofertanți, evaluarea acestor oferte, perioada de clarificări și contestații. Astfel, întrucât contractul de finanțare nu a fost semnat, nu vă putem furniza un termen estimativ de începere a lucrărilor”.

Cum în România orice licitație are nevoie de cel puțin câteva luni pentru a fi parcurse toate etapele, e posibil ca pe la Calendele grecești să se dea ordinul de începere al lucrărilor…

Dar, iată ce se precizează, în continuare, în același răspuns al municipalității:

„Fiind vorba despre un proiect ce va fi finanțat din fonduri europene, acesta  va trebui finalizat obligatoriu până la data de 31 decembrie 2023, dată la care se încheie perioada de programare a Fondurilor Structurale de Investiții 2014 – 2020”.

Deci, dacă este să revenim puțin la promisiunile din mai 2020, făcute de primarul Nicolae Barbu, și având în vedere stadiul avansat de degradare, dar și de numărul mare de lucrări ce trebuie făcute la clădirea amintită, șansele ca un an, maxim doi (adică probabil finele lui 2022) să fie suficienți pentru finalizarea lucrărilor sunt aproape de zero! Cum aproape de zero sunt și speranțele giurgiuvenilor de a mai vedea, vreodată, spațiul din centrul orașului amenajat ca la carte…

Related Articles

1 COMENTARIU

  1. Cu prilejul alegerilor din anul 2016, actualul presedinte al Consiliului Judetean Giurgiu, Domnul Dumitru Beianu, se declara un aprig sustinator al reluarii acestui proiect, prezentand si o serie de planuri si de solutii concrete. Existand si posibilitati de finantare reala (cu fonduri europene), ce impiedica readucerea proiectului in actualtate?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi articole